EXCLUSIV. Un avocat renumit avertizează: „Vor intra în insolvență și chiar în faliment, numai până la sfârșitul anului, aproximativ 160.000 de IMM-uri”

Ca urmare a absenței unei creditări sănătoase a afacerilor autohtone, a deficitului de investiții publice și, nu în ultimul rând, a lipsei de preocupare a decidenților politici în ceea ce privește creșterea economică, totul coroborat cu o criză sanitară generată de pandemia de coronavirus, România s-ar putea confrunta până la finele anului în curs cu un val de insolvențe și de falimente în sectorul IMM care ar putea atinge un total de 160.000.

Potrivit precizărilor făcute în exclusivitate pentru GÂNDUL.RO de Gheorghe Piperea, avocat și profesor de drept comercial, acesta previzionase o astfel de criză în sectorul IMM încă din luna septembrie a anului 2019.

Explicațiile pentru cele spuse vin chiar de la specialist: „Economia mergea oarecum din inerție, fără să aibă creșteri pe zona creditării sănătoase a comercianților, fără investiții publice, fără niciun fel de preocupare a decidenților față de creșterea economică. Economia României stagnează, băltește, din 2019”.

Că ne-am putea confrunta cu un val masiv de falimente o confirmă și analiza Horváth & Partners. Experții sursei citate precizau nu demult că pandemia de COVID-19 care a generat #coronacriza ar putea cauza intrarea în faliment a aproximativ 150.000 de firme din România. Calculul lor era bazat pe datele care indicau evoluția firmelor active pe piața locală, în perioada 2008 – 2017.

Astfel, potrivit precizărilor experților, numărul companiilor intrate în faliment s-a dublat între 2008 și 2009, crescând de la 57.500 în 2008, la 114.500 în 2009. Conform datelor analizate, totalul companiilor intrate în faliment a rămas, pe plan local, la peste 100.000 în perioada imediat următoare vârfului crizei trecute, adică în intervalul 2009-2013.

Numărul ridicat de falimente a dus, ca o consecință directă, și la creșterea ratei șomajului. În perioada aceasta, aproximativ 600.000 de oameni au devenit șomeri ca urmare a intrării în faliment a firmei pentru care lucrau.

O altă analiză, de această dată a Sierra Quadrant, releva la rândul său că, după ce, în 2019, numărul societăților comerciale și persoanelor fizice autorizate intrate în insolvență a scăzut cu peste 20%, la 6.524 de cazuri, de la 8.304 în 2018, perspectivele pentru semestrul II, 2020, nu se anunță deloc promițătoare.

Potrivit estimărilor, peste 150.000 de firme și-au suspendat sau închis activitatea, ca urmare a restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, iar peste 1,2 milioane de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic sau disponibilizați. Ca atare, experții estimează că numărul noilor insolvențe ar putea atinge în 2020 pragul de 10.000 de dosare.

Avocatul Piperea vorbește chiar și de 50.000 de insolvențe contabilizate până la finele anului în interviul acordat Gândul.ro.

Gândul.ro: Economia românească riscă să se confrunte cu un val semnificativ de insolvențe și de falimente în perioada următoare. În absența capitalului de lucru și pe fondul scăderii semnificative a cererii, multe dintre companii și-ar putea închide activitatea și vor recurge la disponibilizări de personal. Cum se văd lucrurile din perspectiva dumneavoastră?

Gheorghe Piperea: Se estimează că vor intra în insolvență și poate chiar în faliment, numai până la sfârșitul anului, cam 160.000 de IMM-uri. În acest număr nu trebuie să introducem neapărat cazurile de insolvență, ci, pur și simplu, închiderea afacerilor. Asta poate însemna o suspendare fiscală, o dizvolare, o inactivitate pur și simplu. Nu trebuie neapărat să se ajungă în fața judecătorului cu o procedură de insolvență.

La insolvență se ajunge doar pentru că fie IMM-ul vrea să se salveze printr-o reorganizare, fie pentru că unul dintre creditori – de regulă Fiscul și băncile – va șterge cumva datoriile și, eventual, să-i pedepsească pe manageri. Dar da, vor fi și foarte multe insolvențe. Eu estimez că vor fi până la sfârșitul anului cel puțin 50.000 de dosare de insolvență.

Gândul.ro: Diferența față de anul trecut pare semnificativă în condițiile în care nu se gândea nimeni la ceea ce avea să urmeze. Și aici ne referim la #coronacriza.

Gheorghe Piperea: Criza coronavirusului agravează lucrurile acestea. Este la fel ca teoria, narațiunea pe care ne-o vând autoritățile, că acest coronavirus nu este el neapărat o cauză de deces, ci că accelerează niște comorbidități. În realitate, în sectorul IMM, încă înainte de coronavirus era o situație gravă, catastrofică aproape.

În zona imobiliară, înainte de coronavirus, deja începuseră să se golească spațiile de birouri în zona Pipera. Acum nu numai că se golesc, ci pur și simplu vor rămâne așa ani de zile de acum încolo. Și asta din cauză că a apărut așa-zisa telemuncă, adică munca de acasă, iar firmele care au bani, se mută în clădirile noi de birouri.

Avem și o altă direcție. Prin ianuarie 2020, domnul Vasilescu de la Banca Națională (n.r. – Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu) – și cine suntem noi să-l contrazicem pe domnul Vasilescu -, spunea că doar 5% din IMM-uri sunt bancabile. Și dacă sunt 500.000 de IMM-uri în toată țara, 5% din aceste întreprinderi înseamnă cam 25.000 de IMM-uri care puteau continua să existe. Și asta în condițiile în care, la acea vreme, nu aveam coronavirus.

Gândul.ro: De ce credeți că Adrian Vasilescu considera că doar 5% dintre IMM-uri erau bancabile la acea vreme?

Gheorghe Piperea: De ce nu sunt bancabile? Asta fie pentru că business-ul este neviabil și este dus cu banii din buzunarul asociatului, fie, în general, sunt afaceri făcute să dispară. În zona asta a IMM-urilor din România există o flexibilitate mare. Îți construiești un IMM pentru 5-6 luni de zile, iar apoi repornești de pe un alt IMM business-ul respectiv, restul datoriilor rămase acolo până la urmă fiind șterse.

Criza de coronavirus, de fapt, nu face decât să agraveze o criză serioasă care care se întâmpla încă din ianuarie 2020. De altfel, eu previzionasem o astfel de criză încă din septembrie 2019. De ce? Economia mergea oarecum din inerție, fără să aibă creșteri pe zona creditării sănătoase a comercianților, fără investiții publice, fără niciun fel de preocupare a decidenților față de creșterea economică. Economia României stagnează, băltește, din 2019.

Sistemul de colectare a produselor agroalimentare de către supermarketuri este corupt. „Poate chiar mai corupt decât cel care se regăsește în materii de achiziții public”

Interviul cu avocatul Gheorghe Piperea a continuat, de această dată pe zona IMM-urilor din sectorul agroalimentar. Potrivit precizărilor expertului, pandemia de coronavirus a accentuat fenomenul de corupție în zona aprovizionării rețelelor de retail cu produse agroalimentare. În viziunea lui Piperea, corupția din rețelele de supermarketuri ar fi mai mai chiar și mai mare decât cea din sistemul de achiziții publice.

Gândul: Datele Institutului Național de Statistică (INS) relevă că prețurile s-ar putea majora cu 23% în perioada următoare. Sindicaliștii din industria alimentară afirmă și ei că, din septembrie, prețul mâncării va creștere semnificativ. Cum comentați cele două aspecte?

Gheorghe Piperea: Singurul produs care a scăzut ca preț, și a scăzut destul de consistent, cred că cu vreo 20% a fost carburantul. Dar asta pentru că petrolul, pe piața internațională, a avut chiar și prețuri negative, dată fiind reducerea foarte mare a consumului de carburant la nivel macroeconomic, pentru că nu se mai circulă. În rest, în România, eu am citit niște cifre și mai înspăimântătoare. Sunt unele produse care s-au majorat ca preț chiar și cu 40%.

În aceeași ordine de idei, la noi în țară, mai toate produsele de larg consum s-au scumpit. Noi nu avem inflație foarte gravă deoarece petrolul a fost foarte scăzut, dar și pe fondul faptului că oamenii au oprit consumul din cauza temerilor cu privire la viitor sau nu mai pot consuma din cauza pierderii locurilor de muncă, implicit a salariilor.

În rest, inflația pe produse este uriașă, este explozivă. Doar că acest indice al inflației se calculează ca o medie. De aici și concluzia că avem o inflație oarecum OK, una care nu depășește 3-3,5%. În realitate însă, la firul ierbii, inflația este foarte mare pentru că au crescut prețurile. Vorbim de prețurile reale, din piață, de exemplu când mergem să cumpărăm legume.

Gândul.ro: Unde se situează sectorul agroalimentar în tot acest joc al prețurilor?

Gheorghe Piperea: Partea de agricultură este într-o situație și mai gravă în prezent, față de ianuarie 2020. Și asta nu pentru că nu se creditează producția, nu doar pentru că nu există sisteme de colectare rezonabile, decente, ale produselor agricultorilor români, ci pentru că încă din 2012 s-a întâmplat o concentrare de aproape 80% a comerțului cu astfel de produse, în supermarketuri.

În momentul în care ai impus stare de urgență și ai spus că produsele agroalimentare se pot vinde doar în supermarket, ai făcut ca această concentrare să fie și mai mare. Practic, 95% din aceste produse s-au vândut prin supermarketuri, pentru că doar ele au putut lua măsurile anti-COVID-19.

În zona aceasta, a agriculturii, nu vom avea niciodată prețuri decente pentru producători, astfel încât aceștia să fie motivați să continue să producă mâncare, câtă vreme noi avem un sistem de colectare și de distribuție a acestor produse care este un enorm abuz de putere economică din partea lanțurilor de retail.

Sistemul de colectare al supermarketurilor este unul chiar și mai corupt decât cel care se regăsește în materii de achiziții publice, la modul în care se desfășoară. Pur și simplu nu pătrunzi acolo dacă nu „ungi” niște mecanisme.

Este o corupție în acest sistem de te doare capul. Nu ai cum să pătrunzi dacă nu plătești niște peșcheșuri mari. În afară de abuzul de putere economică, ceea ce înseamnă pe lângă prețuri, avem și retururi plătite de furnizor (ce nu se vinde, nu se plătește), plățile se fac nu la 90 de zile, ci la 150 de zile ș.a.m.d.

Alături de aceste mari abuzuri de putere economică, mai apar și aceste probleme cu corupția.

Gândul: Vine acum Guvernul cu Planul Național de Investiții și Relansare Economică. Un obiectiv strategic în domeniul agricol este tocmai dezvoltarea unei rețele naționale de colectare, depozitare, sortare, ambalare, procesare și comercializare a produselor românești. Credeți că va reprezenta el o soluție viabilă la toate problemele enumerate de dumneavoastră?

Gheorghe Piperea: Eu cred că principala măsură economică ce trebuie luată pentru a asigura independența economică a României în această zonă este spargerea acestor lanțuri de supermarketuri.

Este o concurență neloială inadmisibilă. Unde este monopol, unde sunt privilegii, unde sunt rente, este și corupție, iar producătorii mici din sectorul agrozootehnic nu au ce căuta în acest sistem corupt.